Colindul: Tradiție, dar și sâmbure de dor, care zace în inima multor’

M-am priceput și am copilărit aici, în inima munților Apuseni, la poalele Trascăului, în satul Poșaga (Alba), în brațele pline de dragoste și sudoare ale unei bunici care n-a precupețit a mă umple de ceea ce are o mama mai bun în inima ei: iubire și grijă.

Magia Crăciunului de odinioară

Am primit multe de la bunica, dar am primit multe și de la sat. Bunii și străbunii noștri, de altfel ca în toate satele românești, au semănat datini și au păstrat cu sfințenie tradițiile locului. 

Una dintre cele mai răsunătoare dintre el – și poate și cea mai așteptată aici, la Poșaga – a fost, și sperăm noi va continua să fie, tradiția colindatului de Crăciun.

În Crăciunurile copilăriei mele, ulițele se umpleau de chiote de copii. Pe dealurile așezate parcă în oglindă aici, pe vale, ecouri de colind răsunau, de zici că-și răspundeau cucii primăvara. Noi, cei mici, cu ochii scânteind de bucurie, și nasurile înghețate de frig (căci atunci era frig, nu ca acum…🤭), încercam adesea să ghicim:

• Oare la casa lui lelea... Marie, cine se aude acum colindând? 

Și chiar dacă Moșul poate nu venea și bradul nu se împodobea de unul singur, emoția și bucuria așteptării pluteau în întregul sat. 

În casa bunicii mele, patul rămânea frumos așternut, poarta deschisă și lumina aprinsă toată noaptea. Bunica aștepta trează și se bucura de darul de colindă și de vestea minunată a nașterii Pruncului Sfânt, spunându-mi adesea, că Pruncul Sfânt nu trebuie așteptat dormind, ci veghind și așteptând colindătorii. 

De atunci, satul românesc a început să se stingă încet-încet

În această zonă a Apusenilor, avem unul dintre cele mai severe ritmuri de declin demografic din ultimii 20 de ani. De asemenea, e un exod fără precedent în mediul urban – aproape 60% din populația județului Alba trăiește la oraș.

De aceea, poate acum mai mult ca oricând, am realizat că e nevoie de multă determinare și unirea voințelor, pentru a face ca lucruri să se întâmple.

Târgul de Crăciun al Copiilor din Comunitatea Poșaga

Aceste două ingrediente, dar și multe altele au fost prezente în spiritul comunității de la Poșaga la finalul anului trecut, când s-a organizat și găzduit în școala din sat, primul Târgul de Crăciun al Copiilor din Comunitatea Poșaga.

Inițiativa a aparținut copiilor și a fost susținută de comunitatea dedicată, formată din dascăli și părinți. Satul nu a rămas nici el mut și surd la chemarea brumei lor de copii, ci s-a alăturat timid, răsplătind mânuțele hărnicuțe care au făurit și-au dăruit…

• Comunitatea a văzut la târg „lucrușoare minunate, cu dragoste presărate”, făurite de mânuțele celor mici.

• A gustat și s-a bucurat de iscusința mămicilor gospodine, care au dăruit din grija și priceperea lor, adevărate delicii culinare. 

• S-a delectat cu o expoziție permanentă de pictură, sculptură și modelaj în lut, care a fost posibilă datorită mâinii de artiști consacrați ai satului.  

Au mai dăruit și alții, oameni de bine din comunitate și din afara comunității, care înțelegând motorul „ascuns” al acestei inițiative – acela de a crea precedentul lui SE POATE și a CONTRIBUI LA CONSOLIDAREA COMUNITĂȚII, prin promovarea tradițiilor și afirmarea identității locale – au răspuns prompt și cu extrem de mult entuziasm. 

Și așa, copiii și-au pus strai de sărbătoare – minunatele costume populare de aici de la Poșaga, chiar acelea făcute de mâna bunicilor – și-au colindat. Au cântat la biserici din sat, la târg, pe Vale la vecinii noștri sălciuani, și de Crăciun. 

Promotorii pasionați și activi ai tradițiilor de pe Valea Arieșului – directorii din câteva școli de aici – au răspuns cu implicarea și semănarea spiritului tradițional al colindului la târg. Dar de colindă a răsunat în fiecare zi de târg la Poșaga, și darul a fost primit în inimi și în spirit de către cei prezenți, căci acolo se seamănă un astfel de dar și acolo face el roade. 

Ne-au dăruit și bucurat cu al lor colind frumos grupul de colindători ai Școlii Gimnaziale din Sălciua, Alba, împreună cu ale lor dedicate cadre didactice și doamna director Simona Bartoc. Colindul a răsunat și a fost semănat la Poșaga și de către Ansamblul Doina Arieșului, al Liceului Lazăr Chirilă din Baia de Arieș, din nou, sub atenta, călduroasa și perseverenta îndrumare a cadrelor didactice de aici, și cu imensul sprijin și dăruita susținere a doamnei director Elena Faur. Copiii de la Ocoliș au umplut și ei târgul de la Poșaga cu sărbătoarea și darul colindei, și s-au bucurat și au câștigat alături de noi la jocul de aruncat la țintă. 

Mulțumiri Îngerilor Crăciunului

Vechi cu nou și mic cu mare, s-au unit aici, ca în zi de sărbătoare, cu ocazia Târgului de Crăciun al Copiiilor din Comunitatea Poșaga. Și pentru că așa cum satul mai are numai o brumă de copii – cam 20 la școala noastră – tot așa satul mai are și numai o brumă de oameni în care tradiția colindului a fost semănată, așa cum era ea odată.

Cu recunoștință le mulțumim acestor adevărați păstrători ai tradițiilor, și oameni de dar, (adevărați Îngeri ai Crăciunului, căci noi așa i-am numit pe toți aceia care au dăruit la târg) că au venit și ne-au colindat. Mulțumim, Nicodim Bufnea, pentru darul și deschiderea ta! Mulțumim, Vasile Bufnea, Zaharia Bufnea, Corodea Gligor și Borfotă Iustin, pentru că participând și dăruind, ați reaprins în sat colind arhaic tradițional de aici din Poșaga și ați semănat în inimile cele mici, gata să primească, colinda aia, cea cerească.

Și iată, că aici, la Poșaga, în anul care tocmai s-a încheiat, s-a vrut și s-a putut! În sat a răsunat, așa cum demult nu s-a mai întâmplat, colindul. S-a colindat cu mic cu mare, ca în adevărată zi de sărbătoare. Pentru că așa cum cineva mi-a mărturisit acum de Crăciun, „se pare că oamenii s-au simțit dornici” să reînvie aici la Poșaga… tradiție, dar și dor!